Pe fondul inflamării relaţiilor dintre oficialii români şi cei maghiari, reprezentanţii UDMR pun benzină pe foc şi vin în spaţiul public pentru a cere, mai abitir decât au făcut-o până în prezent, drepturile minorităţii pe care o reprezintă. Oportun sau nu, în unele situaţii, din punct de vedere legal, demersul lor este cât se poate de justificat.

În urmă cu câteva zile, liderii UDMR s-au arătat de părere că limba maghiară ar trebui să devină limba oficială în Ardeal, punct de vedere făcut public la o televiziune maghiară. Mai mult, reprezentanţii Uniunii susţin că o astfel de prevedere ar trebui reglementată prin Constituţie, astfel că UDMR urmează să facă o astfel de propunere pentru modificarea legii fundamentale a ţării. “Ar fi bine dacă limba maghiară, prin Constituţie, ar primi un statut regional. Cred că, astfel, limba maghiară ar putea fi ocrotită mai bine”, declara, de curând, vicepreşedintele UDMR, Laszlo Borbely, la postul Duna TV.

În acest context, preşedintele UDMR Sălaj, deputatul Seres Denes, ne readuce aminte că România a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale, “astfel încât am acceptat cu toţii ca minorităţile să poată vorbi limba lor maternă în comunităţi mai mici”, spune Seres.

Cât despre introducerea condiţiei cunoaşterii limbii maghiare în administraţia locală, Seres Denes susţine că este un lucru absolut justificat şi, totodată, legal. “Avem o lege în acest sens, şi anume Legea 215 din 2001, în care se arată că acolo unde o minoritate locală depăşeşte 20 la sută din populaţie, această cerinţă este perfect legală”. Ei bine, potrivit articolului 19 al Legii 215/2001, a administraţiei publice locale, republicată, la care a face trimitere liderul UDMR, arată că “în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor, autorităţi