de Dragoş BAKO
dragosbako@tribuna.ro
28 februarie 2013 22:44
0 vizualizari
A-A+ Uite că se tot căzneşte să ne treacă pragul primăvara. Cu ghiocei, cu zambile, cu mărţişoare kitschoase înşirate pe tarabele de pe Bălcescu, mă rog, cu ce-o avea prin desagă. Şi cu obişnuitele gunoaie, lăsate de unii "gospodari" în orice loc liber, public sau privat, pe care ar putea încolţi iarba, pe orice câmp, mal de râu, pârâu, prin grădinile altora. Pentru cei care n-au frunzărit sau n-au accesat ediţia de ieri (în care v-a fost prezentată recolta de gunoaie de peste iarnă în toată splendoarea ei), facem o scurtă recapitulare. Aşa cum se întâmplă mereu, la final de iarnă, topirea zăpezii scoate la iveală apucăturile consătenilor, pardon, concitadinilor fideli dictonului "La mine-n bătătură să fie fain, de restul mă doare oblu-n cur!". Există câmpuri goale, terenuri libere, maluri cu oarece vegetaţie? Mama lor de naturi moarte, ia hai să le populăm cu nişte gunoaie ce ne prisosesc prin casă, prin curte. Unde, adică în casă şi în curte, trebuie să ne facem rânduială, nu? Că de aia suntem gospodari. Să încărcăm gunoiul în saci, în remorci sau în te miri ce şi să-l împrăştiem în locurile în care iarba n-a apucat să răsară. De ce? De ce nu? Deşi am mai vorbit despre chestia asta, ştiu că pentru unii tot greu de crezut e: există indivizi care bat câţiva kilometri, cocoşându-şi maşina cu gunoaie pe care le aruncă pe câmp. Asta înseamnă timp pierdut, combustibil consumat, mizerie în maşină. Dar toate astea, la un loc, nu fac cât satisfacţia dată de triumfătorul enunţ ce prinde glas la finalul operaţiunii: "Hai că am făcut o economie, la ce să mai dau bani pentru ridicat gunoiul!". Că taxa de salubritate e mai mică decât toată cheltuiala neamului prost pornit să umple terenurile virane cu mizerie, e altceva. Ea, taxa, nu e dătătoare de senzaţii şi sentimente
