Legea conform căreia clasa a IX-a ar trebui să intre în ciclul gimnazial ar însemna un pas imens în spate pentru calitatea învăţământului, de aceea ar fi neproductiv dacă aceasta ar trece de aprobarea Senatului, camera decizională.
Legea lui Funeriu, prin care se susţine această modificare nu reprezintă nimic altceva decât o premisă electorală cu care miniştrii contiuna să se joace, de data aceasta punând într-o conjunctură delicată viitorul tinerilor. Prin această lege se propune trecerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial, pentru o finalizare comodă a celor zece ani de învăţământ obligatoriu. Un învăţământ obligatoriu fără finalitate însă, întrucât nu face nimic altceva decât să se supună într-un mod superficial şi neproductiv obligativităţii dictată de Constituţie. Elevii termină cei zece ani obligatorii, însă sunt aruncaţi într-o zonă gri, în care lipsa de calificare şi educaţie le trasează un viitor sumbru.
Există două puncte de vedere pertinente privitoare la problema învăţământului, iar primul dintre ele se referă la acceptarea sistemului deja existent, cu cei 10 ani obligatorii. A doua chestiune se referă la modificarea Constituţiei astfel încât învăţământul obligatoriu să crească la 12 ani, o alternativă bună pentru specializarea şi pentru educaţia tinerilor români. Scăderea numărului de ani în învăţământului obligatoriu rezultă într-un grad de educaţie mult mai redus.
Revenind, clasa a IX-a este foarte importantă pentru finalul de ciclu obligatoriu, însă în sistemul clasic de clasă de liceu. Pentru viabilitatea sistemului, la final de ciclu se conturează trei variante - elevii intră în câmpul muncii, elevii urmează o şcoală de ucenici, sau în cele din urmă urmează un liceu tehnologic, teoretic sau vocaţional. Acestea sunt cele trei paliere posibile pentru productivitatea prevederilor actuale.
Calificarea este esenţială la finalul ciclu
