Cine a guvernat de fapt Romania in timpul comunismului? Care erau relatiile reale dintre magnatii comunisti? Ce criterii dictau promovarile ei epurarile? Cum se desfasura viata cotidiana in "marile familii" ale Olimpului rosu? Cum era structurata piramida de privilegii a acestei caste profitocratice?

Au aparut de-acum numeroase cronici ale volumului “Lumea secreta a nomenclaturii”. Ma bucur sa public mai jos un fragment din analiza propusa de filosoful politic Catalin Avramescu intr-un editorial din "Bursa". Cu Catalin, un fin ganditor politic si un remarcabil intelectual democrat, am purtat, de-a lungul anilor, intense discutii despre cultura politica a comunismului in genere, a celui romanesc in particular.

Profesorul Avramescu surprinde in acest articol impenetrabilitatea sistematic construita a structurilor de putere si de comunicare din regimurile comuniste. Biografiile reale ale nomenclaturii constituiau secrete de stat, relatiile de familie si de prietenie din acel univers erau invelite in limbajele totalitare. Stela Moghioros ii spunea sotului ei “Tovarase”. Cand una din fetele lui Leonte Rautu l-a intrebat pe tatal ei daca Petre Blajovici, recent promovat de Ceausescu ca vice-presedinte al Consiliului de Ministri, era inteligent, ideologul partidului a raspuns laconic: “Este un tovaras bun”. Nomenclatura si-a creat limbaje, semnale, coduri ezoterice, menite sa ascunda, sa camufleze si sa converteasca realitatea intr-o supra-realitate, inradacinata in ideologie.

Rumoarea se substituia informatiei, iar dosarele de cadre erau ascunse cu maniacala gelozie in seifurile sectiilor specializate ale CC-ului. “Cadrele decid totul”, spunea Stalin. Informatiile despre cadre, evident, devin elemente decisive in perpetua lupta pentru putere din sectele comuniste. Chestiunea “Cine a fost casatorit cu cine?” se transforma in revelator biografic si indicator p