Oficialii şi diplomaţii români continuă negocierile pentru aderarea României la Schengen, chiar dacă rezultatul este deja cunoscut: premierul Victor Ponta a anunţat luni că România renunţă să mai ceară un vot pentru aderarea la Schengen, în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care va avea loc la Bruxelles, între 7 şi 8 martie, pentru a nu se lovi de votul negativ al Germaniei, anunţat public de ministrul de Interne Hans-Peter Friedrich.
Pe lângă Germania, alte şase state europene ar fi spus nu României, în cazul unui vot pe aderare la Schengen, a dezvăluit luni seara preşedintele Traian Băsescu, fără a le nominaliza. Surse diplomatice au explicat pentru gândul care sunt aceste state. Gândul prezintă cine sunt persoanele care vor reprezenta România la negocierile pentru Schengen din această săptămână, precum şi cine sunt liderii europeni şi familiile lor politice cu care românii se vor confrunta la Bruxelles.
Cele şapte state care ar vota împotriva aderării României la Schengen, dacă problema ar ajunge să fie supusă la vot joi şi vineri, sunt Germania, Olanda, Franţa, Belgia, Finlanda, Danemarca şi Austria, au explicat pentru gândul surse diplomatice. Dintre acestea, doar Germania şi Olanda au avut luări publice de poziţie în care şi-au anunţat intenţia.
Trei dintre aceste state sunt conduse de formaţiuni din familia politică europeană din care face parte şi PSD, iar restul de patru aparţin familiei politice europene a PDL. Majoritatea covârşitoare a miniştrilor de Interne care vor participa la Consiliul JAI vin din partide afiliate la Partidul Popularilor Europeni. Cu toate acestea, poziţia unui stat faţă de extinderea Schengen nu ţine cont atât de politica europeană, ci de politica internă şi de modul cum va fi afectat statul respectiv.
Cine reprezintă România în Dosarul Schengen
Negocierile României la Bruxelles v
