In Uniunea Europeana exista "pilonul" Justitie-Afaceri Interne, neexistand o separare foarte clara intre cele doua domenii, de aceea mai degraba a fost o omisiune in 2006 faptul ca Schengen nu a fost legat de MCV, decat o greseala ca este legat acum, apreciaza profesorul de stiinte politice Radu Carp.
Intr-un interviu acordat Ziare.com, acesta a explicat ca obiectivul Schengen este unul dintre cele mai vechi obiective de politica externa, care au fost fixate si inca nu au fost indeplinite, el facand parte dintr-o "strategie mult mai integrationista" pe care Romania a adoptat-o fata de Uniunea Europeana.
Prof.dr Radu Carp, fost director al Institutului Diplomatic Roman, subliniaza faptul ca niciunul dintre statele care au indeplinit criteriile tehnice nu a fost acceptat automat in Schengen, dand ca exemplu cazurile Greciei si Italiei.
Cat priveste atitudinile diferite pe care le-au adoptat statele europene fata de aderarea noastra la Schengen, acesta a reamintit ca Olanda a facut eforturi nu doar financiare "disperate", inainte de 2007, pentru reformarea Justitiei din Romania, si a explicat ca pentru Franta, Europa de Est nu este atat de mult o piata de desfacere, cum este pentru Germania.
Prof.dr. Radu Carp spune ca argumentul ca Germania se opune doar din ratiuni electorale este complet fals, pentru ca in aceasta tara au loc aproape in permanenta alegeri, fiind un stat federal, si, in plus, alegerile din toamna au un deznodamant usor de anticipat, avansul CDU nemaiputand fi recuperat de socialisti.
Pe de alta parte, acesta nu crede ca asistam la o reorientare a Romaniei catre Est, pentru ca Estul nu are ce sa ne ofere, in schimb exista riscul aparitiei unui anumit gen de euroscepticism, "un lux pe care statele aflate in situatia Romaniei nu si-l pot permite".
Intrarea in Spatiul Schengen este un
