Nu imi fac iluzii ca daca PDL ar fi castigat alegerile si ar fi avut o majoritate confortabila pentru a putea revizui Constitutia, sefii regiunilor ar fi urmat sa fie selectati dintre absolventii de Stiinte Politice si Administrative.
Tot Ioan Oltean, Dorin Florea, Gheorghe Falca, Gheorghe Flutur, George Scripcaru si Florin Popescu s-ar fi asternut in fruntea bucatelor, direct sau prin interpusi.
Dar PDL sta pe tusa, unde s-a expediat singur tocmai din considerente de baroniada (romanii ar fi iertat austeritatea, dar ipocrizia le-a stat in gat). Deci este tura lui Liviu Dragnea si compania sa inhate ce-a mai ramas.
Prin urmare le revine sansa de a deschide balul care poate separa Romania de moravurile caracteristice unei societati slab evoluate. Dar de ce s-o faca, or fi prosti?
Iar romanii simt, si-au format un instinct sanatos de a mirosi orice nu le este la indemana, iar aici sansa bogatiei conduce detasat. Si nu e vorba despre capra vecinului.
Aflu de la GeoPOL o cercetatare sociologica proaspata care echivaleaza cu starea natiunii. 53 la suta dintre cei chestionati sunt convinsi ca regionalizarea va duce la aparitia unor lideri politici locali foarte puternici, ceea ce inseamna amplificarea fenomenului de "baronizare". Mai mult, 43,9 la suta dintre romani cred ca odata cu aparitia regiunilor vor creste birocratia si cheltuielile publice.
Sa le luam pe rand. Ce inseamna, pana la urma, o noua arhitectura administrativa? Nimic altceva decat schimbarea regulilor eficientei, coordonarea unor strategii de dezvoltare, ridicarea nivelului de trai. Cu ajutorul banilor europeni, caci ni s-a spus ca acest tip de fonduri au sanse mai mari sa fie atrase de catre structuri asemanatoare celor functionale din Uniunea Europeana.
In regula, numai ca daca pana acum, mai mult de jumatate (o spun cu
