Sărbătoarea femeilor a fost mai întâi expresia luptei femeilor pentru dobândirea unor drepturi. În ţările sovietice, a devenit apoi o zi dedicată mamelor, iar astăzi este serbată în 60 de ţări.

Ziua Internaţională a Femeii a apărut la începutul anilor 1900, în cadrul mişcării socialiste. În SUA, opresiunea şi discriminarea au împins femeile în campanii pentru a obţine drepturi egale. În 1908, 15.000 de femei au demonstrat pe străzile din New York pentru a obţine creşteri salariale, pentru reducerea programului de lucru şi, cel mai important, pentru a câştiga dreptul la vot. Un an mai târziu, în urma unei declaraţii a Partidului Socialist din America a fost sărbătorită în SUA prima Zi Naţională a Femeii, pe 28 februarie.

În 1910, a avut loc la Copenhaga cea de-a doua Conferinţă Internaţională a Femeilor Muncitoare, iar o femeie pe nume Clara Zetkin, lider al organizaţiei femeilor din cadrul Partidului Social Democrat din Germania, a adus în discuţie ideea de a stabili o Zi Internaţională a Femeii pentru a marca lupta femeilor muncitoare pentru dobândirea unor drepturi. Propunerea a fost aprobată unanim de cele peste 100 de femei din 17 ţări care au participat la conferinţă, dar nu au stabilit o zi anume pentru această sărbătoare.

19 martie, prima Zi a Femeii

Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia au sărbătorit în anul următor Ziua Femeii pe 19 martie. Peste un milion de femei şi bărbaţi au participat în acea zi la o manifestaţie pentru ca femeile să obţină dreptul de a obţine locuri de muncă, de a vota, de a deţine funcţii publice şi de a nu mai fi victime ale discriminării. La mai puţin de o săptămână de la acest marş, 140 de muncitoare din New York şi-au pierdut viaţa într-un incendiu izbucnit într-o fabrică. Cele mai multe dintre femei aveau vârste cuprinse între 16 şi 23 de ani. Accidentul a atras atenţia asupra condiţiilor de muncă şi a d