Declaratiile recente ale premierului slovac Robert Fico la adresa minoritatilor nationale ridica semne de intrebare, in conditiile in care, cred analistii, ele par sa fie facute pentru a ascunde incapacitatea guvernului sau de a gestiona criza economica si cresterea somajului, scrie "The Economist". Combinatia dintre nationalism si lipsa de locuri de munca s-ar putea dovedi exploziva, afirma publicatia, adaugand ca "la doar 20 de ani de la obtinerea independentei, nationalismul este o caracteristica comuna a politicii slovace".
"The Economist" relateaza ca intr-un discurs rostit la sfarsitul lunii februarie, Fico a starnit ingrijorare dupa ce a afirmat ca Slovacia a fost "creata pentru slovaci, nu pentru minoritati". Desi premierul de la Bratislava a insistat ulterior ca declaratiile sale au fost interpretate gresit, analistii au spus ca Fico recurge la retorica nationalista pentru a abate atentia de la rata somajului de 15%, cea mai ridicata din ultimul deceniu. Este citat in acest sens si un articol din SME, cel mai influent cotidian slovac, care afirma: "Premierul este atat de obisnuit sa aiba o majoritate parlamentara incat s-a decis sa faca parada de intoleranta sa fata de minoritati in speranta ca aceasta va ascunde incapacitatea sa de a gestiona criza economica si somajul in crestere".
Publicatia afirma ca istoria Slovaciei independente s-a creat si pe mitul inlaturarii dominatiei straine, intai cea a ungurilor, dupa aceea a cehilor, fara a mentiona si problemele avute in secolul al XX-lea cu Germania nazista si cu Uniunea Sovietica. Slovacii au fost condusi de catre Budapeste pentru mai mult de 900 de ani, pana la sfarsitul Primul Razboi Mondial. Astazi, circa noua la suta din populatie se considera de origine maghiara. In numeroase orase si sate, ungurii sunt majoritari.
Disputele legate de limba oficiala in
