Istoricul Cornel Sigmirean, presedintele Senatului Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures, considera ca ziua libertatii secuilor, proclamata de Consiliul National Secuiesc pe 10 martie, intra in contradictie cu ziua maghiarilor de pretutindeni, marcata pe 15 martie, intrucat simbolizeaza doar trecutul unui grup restrans, transmite Agerpres.
"Aceasta zi de 10 martie a fost valorificata ca zi simbolica a unui grup care isi revendica un trecut secuiesc, (...) o revendicare care intra in contradictie cu 15 martie, care este ziua maghiarilor de pretutindeni. Am vazut lideri maghiari care trateaza cu rezerve si cu umor asemenea atitudini, dar lucrurile sunt delicate. Nu putem contesta dreptul unui popor de a-si marca istoria, de a-si cinsti eroii, dar in acelasi timp trebuie sa fim atenti care este mesajul istoric. (...) Foarte putini maghiari din Targu Mures stiu ce s-a intamplat in 10 martie 1854", a declarat vineri presei prof. dr. Cornel Sigmirean.
In privinta nementionarii acestui eveniment - care urmeaza sa fie marcat duminica la Targu Mures printr-un amplu miting pentru autonomie a secuilor - in Cronica Maghiarilor, editata la Budapesta, profesorul Cornel Sigmirean considera ca acesta poate avea relevanta la nivel local, insa nu si la nivelul istoriei maghiarilor.
"In general politicul are o mare capacitate de a extrage din istorie acele evenimente care considera ca pun in valoare un anumit proiect politic si ca urmare un moment dramatic - trei intelectuali secui condamnati la moarte (executati de austrieci in 10 martie 1854, n.r.) - dar care nu poate sa figureze intr-un calendar istoric al unei natiuni sau a unei tari. (...) Dar pentru ca, stim foarte bine, sunt multi lideri politici maghiari, mai ales nascuti in fostele comitate secuiesti, care vorbesc tot mai mult de autonomia regiunii, iar ei simbolic pot reprezenta un funda
