Pe 5 martie 1933, germanii erau chemati la urne pentru a alege noul parlament. Cu doar o luna inainte, Hitler fusese numit cancelar. Campania electorala sta sub semnul terorii impuse de acesta, ceea ce transforma ultimele alegeri democratice intr-un adevarat simbol al haosului.
In februarie 1933, Germania se afla in plina campanie electorala. Alegerile pentru noul parlament urmau sa aiba loc pe 5 martie. Toate dezbaterile politice, insa, stau sub semnul unei teme lansate de ultranationalistii lui Hitler: parlamentul va fi alcatuit in urma unor intelegeri intre comunisti, scrie Deutsche Welle.
Cancelarul Adolf Hitler si al sau Partid Muncitoresc German National-Socialist intra intentionat in aceasta disputa si fac tot posibilul pentru a induce oamenilor ideea ca se pregateste o revolutie comunista. Cu ajutorul unui val de teroare si violenta fara precedent, Hitler si colaboratorii sai arunca tara in anarhie.
Dupa incendiul de la Parlament, din 27 februarie 1933, Germania intra sub cod rosu de criza politica. In fata tuturor cladirilor publice patrulau grupari bine inarmate, iar politia cauta suspecti in toate trenurile si autobuzele. Pe strazi, membrii grupurilor galagioase ale nazistilor si politstii ii terorizau pe opozantii national-socialismului.
In aceasta privinta, sustinatorii lui Hitler primesc un ajutor insemnat: la o zi dupa incendiu, presedintele Germaniei, Paul von Hindenburg, semneaza asa-numitul decret al "apararii poporului si tarii", care exlude o serie de drepturi civile prevazute de constitutie.
Hitler e peste tot
Tinta primordiala a nazistilor este comunismul. Toate proprietatile Partidului Comunist sunt confiscate, iar ziarele comuniste sunt interzise. Mii de simpatizanti ai Partidului Comunist, dar si ai social-democratilor, sunt arestati sau sunt nevoiti sa fuga in afara grani