Reformistii sarbi il plang marti pe fostul premier Zoran Djindjici, asasinat in fata guvernului belgradean la 12 martie 2003. A zecea aniversare a mortii fostului premier gaseste Serbia intr-o stare mai grava decat a lasat-o reformistul.

"Marsul pentru Zoran" a inceput la Belgrad inainte de pranz, trecand pe la Guvern, unde politicienii din partidele de Opozitie Democrat si Liberal Democrat au depus flori si coroane, pentru a sfarsi la mormantul politicianului, scrie Balkan Insight.

"Serbia va fi mai buna decat este daca noi toti vom fi mai buni decat suntem", a spus odinioara Djindjici, insa este limpede, la zece ani dupa asasinarea sa, ca ambitiile sale pentru Serbia nu au prins contur.

Djindjici a fondat Partidul Democrat, care a condus revolta impotriva regimului lui Slobodan Milosevici, in 2000. Djindjici a devenit premier in 2001 si a jucat un rol central in arestarea si extradarea lui Milosevici la Haga, unde fostul lider a fost acuzat de crime de razboi.

El credea ca viitorul Serbiei se afla in Occident, asa ca a incercat sa inlature obstacolele din calea aderarii tarii la UE, in special prin arestarea suspectilor de crime de razboi si prin pasi diplomatici in relatia cu Kosovo.

Si-a dorit sa transforme Serbia dintr-un stat paria, patat de crimele de razboi si bombardamentele NATO, intr-un membru al Uniunii Europene, democratic si prosper. Aceste idealuri l-au costat viata.

Djindjici a fost asasinat in urma unui complot intre fortele de securitate si Clanul Zemun, o temuta grupare de crima organizata. Desi cel ce a apasat pe tragaci a fost prins si inchis pentru 40 de ani, creierul asasinarii si contextul politic al crimei nu au fost descoperite, numai suspectate.

Crima a paralizat reformele democratice initiate de Djindjici, iar economia, care isi revenea incet dupa ani intre