Reprezentantul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în Republica Moldova, Jarno Habitch ne povesteşte într-un interviu despre cum a descoperit ţara noastră, ce impresii are despre moldoveni, cum obişnuieşte să-şi petreacă timpul liber şi desigur despre cele mai stringente probleme ale sistemului autohton de sănătate.

„Adevărul“: Domnule Habicht, sunteţi aici de doi ani. Dacă ar fi să caracterizaţi Republica Moldova într-un cuvânt, care ar fi acesta?

Jarno Habicht: Complexă. Mă refer la migrarea moldovenilor, veniturile ţării, rolul ei geopolitic, dezvoltarea economiei, calitatea studiilor, aşteptările pacienţilor, importul de medicamente. Sunt probleme complexe, care necesită o abordare complexă.

În acest răstimp aţi avut nevoie vreodată de asistenţă medicală din partea medicilor noştri?

Am avut nevoie de câteva ori şi am mers la instituţii din Chişinău. Vreau să spun că am întâlnit medici foarte buni. Am apreciat faptul că au fost transparenţi, mi-au dat nota de plată, iar eu

mi-am achitat bonul. În acelaşi timp, am avut posibilitatea să înţeleg care sunt preocupările medicilor.

Aţi fost, probabil, la instituţii medicale private?

Ba nu. Doar la cele de stat.

Maladiile care afectează cel mai mult moldovenii sunt cele cardiovasculare, diabetul, bolile mintale, tuberculoza, cancerul. Aceleaşi boli sunt în topul maladiilor şi în ţările dezvoltate. Prin ce se explică acest lucru?

Atunci când o ţară se dezvoltă, nivelul maladiilor infecţioase scade, iar cea a bolilor netransmisibile creşte. Avem exemplul SUA, Elveţiei, Norvegiei. Moldova, ca şi alte ţări cu venituri medii, se confruntă cu o povară dublă a maladiilor, astfel e nevoită să lupte şi cu bolile infecţioase, şi cu cele netransmisibile. În ultimul deceniu vorbim tot mai mult de bolile non-transmisibile. Şi Ziua Mondială a Sănătăţii din 2013 este dedicată hiperten