Partajarea instituţiilor statului între partidele de la guvernare a atras critici dure din partea societăţii civile.

Toate partidele fostei alianței de guvernare au spus limpede că la negocierile pentru „resetarea” acestei alianțe, după cum s-au exprimat, este în afara oricăror discuții integrarea europeană sau reformele pro-europene. Și atunci, care este de fapt obiectul negocierilor? Liliana Barbăroșie recapitulează cum și-au împărțit partenerii funcțiile și responsabilitățile în fostul acord de guvernare:

În primul rând, partidele alianţei au partajat între ele funcţia de premier, şef de stat şi şef de legislativ. Dintre toate, înţelegerea a fost respectată doar în cazul liberal-democraţilor care l-au instalat în fotoliul de şef de executiv pe şeful lor de partid, acum demisionarul Vlad Filat. Liberalii, cărora urma să le revină funcţia de şef de legislativ, au rămas în afara algoritmului, dat fiind faptul că fotoliul de speaker i-a rămas democratului Marian Lupu, care nu a reuşit să ajungă în funcţia de şef de stat.

Dintre funcţiile de miniştri, cele mai multe au revenit liberal-democraţilor. Astfel, partidul premierului controlează opt ministere, printre ele cel al finanţelor, cel al justiţiei, sănătate, învăţământ, afaceri interne şi externe, dar şi reintegrarea. Alte cinci ministere, inclusiv cel al economiei, şi le-au adjudecat democraţii, cărora le-a mai revenit şi şefia ministerului muncii, tehnologiile informaţionale, construcţiile şi cultura. Liberalii au obţinut şi ei patru ministere, cum ar fi cel al transporturilor, cel al ecologiei, tineret, apărare, dar şi o funcţie de vice-premier.

Acestea nu sunt însă singurele funcţii partajate de către partide în bază de algoritm. La fel s-a procedat şi cu şefia unor instituţii sau agenţii subordonate guvernului sau parlamentului sau chiar cu statut de independente.