De-a lungul timpului, activităţile culturale au luat naştere mai mult datorită mecenatului decât propriei finanţări. Azi, deşi într-o economie în recesiune, există businessuri de succes care s-au impus pe piaţă, fie că vorbim despre tipărirea şi vânzarea de cărţi sau de galerii şi case de licitaţii de artă. Sunt afaceri de nişă, care aduc profit şi care mizează pe o dezvoltare viitoare.

Câţi bani mai fac azi businessurile din cultură?

În epoca tabletelor, o afacere construită pe invenţia lui Gutenberg, în urmă cu şase ani, vinde cărţi tipărite de aproape jumătate de milion de euro pe an. Și asta în România, o ţară în care piaţa de carte se află pe ultimele locuri din Europa . Sub ameninţarea dispozitivelor electronice, Editura Publica duce mai departe pasiunea pentru cărţile de business a celor care au înfiinţat-o, editând în medie 40 de titluri pe an.

Confesiunile unui bancher toxic, Biografia lui Steve Jobs sau Elogiul lentorii sunt doar câteva dintre titlurile cu ecou, traduse şi publicate în limba română, în cei şase ani. Chiar dacă cifra de afaceri este în creştere de la un an la altul, profitul nu urmează acelaşi traseu.

Bogdan Ungureanu, directorul executiv al Publica, spune că în 2011 editura a înregistrat o mică pierdere, dar anul trecut a revenit pe profit. Și asta după ce cifra de afaceri a crescut în 2012 la aproximativ 477.000 de euro, de la 341.000 de euro, cât înregistra la finalul lui 2011.

Cu un termen de încasare de până la cinci-şase luni al facturilor emise şi cu plata unor drepturi de autor între 6 şi 10% din preţul de vânzare, comerţul cu cărţi fie ele şi de business, rămâne unul anevoios, iar editura se transformă în cel mai ieftin creditor al librăriei. Lanţurile cele mai importante de librării în care se găsesc cărţile Publica sunt Cărtureşti, Diverta, Humanitas sau Compania de Librăr