Azi citim alte aspecte care te fac să crezi că ,,lozinca” este încă valabilă şi că ,,tradiţia” se păstrează. Iată câteva exemple care vorbesc de la sine… Cu prilejul centeanarului primei staţii de epurare a apei, Filarmonica ,,Banatul” a dat un concert simfonic dirijat de maestrul Constantin Ionescu –Vovu, în programul căruia au inclus suita ,,Muzica apelor” de G. Fr. Handel. Apoi, cu prilejul altui concert, miniaturile pentru pian (op.41) de Mihail Jora, interpretate sub genericul de ,,Poze şi… pozne” inspirate din versurile lui Tudor Arghezi. Iar din punct de vedere ştiinţific, aflăm o noutate absolută şi, zicem noi, ,,de zile mari”. Este vorba despre demersul poetului reşiţean Iacob Roman care, dorind să-şi dea doctoratul în sociologie, şi-a ales o temă absolut inedită şi de mare interes, “Mentalitatea bănăţeană; repere şi perspective“, autorul plecând de la bunăstarea acestei povincii şi de la spiritul gospodăresc şi de la hărnicia oamenilor care au făcut din Banat un adevărat Eldorado al României. Ceea ce a dus şi la o devoltare a culturii pe toate planurile ei, cărţile editate de poeţii , prozatori şi publiciştii bănăţeni atingând cifre incredibile. Şi atunci să nu accepţi că ,,Banatu-i fruncea?!”, cum se pronunţă în dialectul local ultimul cuvânt.

Azi citim alte aspecte care te fac să crezi că ,,lozinca” este încă valabilă şi că ,,tradiţia” se păstrează. Iată câteva exemple care vorbesc de la sine… Cu prilejul centeanarului primei staţii de epurare a apei, Filarmonica ,,Banatul” a dat un concert simfonic dirijat de maestrul Constantin Ionescu –Vovu, în programul căruia au inclus suita ,,Muzica apelor” de G. Fr. Handel. Apoi, cu prilejul altui concert, miniaturile pentru pian (op.41) de Mihail Jora, interpretate sub genericul de ,,Poze şi… pozne” inspirate din versurile lui Tudor Arghezi. Iar din punct de vedere ştiinţific, aflăm o noutate absol