Nou-alesul conducator al Bisericii Catolice, Francisc, are un trecut mai putin limpede. Raman intrebari cu privire la rolul sau in timpul brutalei dictaturi militare din Argentina, cand atat Biserica Catolica cat si Francisc au fost acuzati de complicitate prin tacere.
Cel ce avea sa devina Papa Francisc a fost acuzat ca a contribuit, prin tacerea sa si nu numai, la "razboiul murdar", presarat cu crime si rapiri, din timpul dictaturii juntei militare, in perioada 1976 - 1983, scrie Guardian.
Noul Papa a fost ales. Jorge Mario Bergoglio este Papa Francisc
Dovezile sunt putine si contestate, documentele au fost distruse si multe dintre victime si calaii lor au murit. Desi din punct de vedere moral lucrurile sunt clare, realitatea este ca viata, la momentul respectiv, a pus pe multi intr-o pozitie in care nu au putut alege intre alb si negru, scrie publicatia citata.
Era periculos, atunci, sa vorbesti, insa multi, inclusiv preoti si episcopi, au facut-o, si au disparut. Cei ce au tacut au fost nevoiti sa traiasca cu propria constiinta si riscul de a fi chemati la tribunal. Biserica Catolica din Argentina a considerat, in 2000, ca a dat dovada de un comportament atat de putin corect incat si-a cerut scuze public pentru ca nu a luat pozitie impotriva generalilor.
In calitate de sef al ordinului Iezuit in perioada 1973 - 1979, Jorge Bergoglio, devenit miercuri Papa Francisc, a fost chemat de mai multe ori pentru a depune marturie la tribunal cu privire la rolul sau.
In 2010, dupa doua refuzuri, s-a prezentat totusi la tribunal, fiind acuzat ca ordinul sau a retras protectia a doi preoti iezuiti, Orland Yorio si Francisco Jalics, care au fost preluati de Marina in mai 1976 si retinuti in conditii inumane pentru munca loc in mahalalele tarii, activitate considerata subversiva. Prin retragerea protectiei,