Ministrul Sănătăţii se grăbeşte să regrupeze administraţia sistemului sanitar înainte ca noua împărţire administrativ-teritorială să se finalizeze.

La două săptămâni după anunţul ministrului Economiei privind concedierile - pentru care Varujan Vosganian a primit un perdaf de la premier - un alt ministru liberal vine cu un program de disponibilizări, de data asta cu sprijin politic, spune el. Înainte ca regiunile să fie conturate, Eugen Nicolăescu iniţiază o nouă reformă a instituţiilor din ograda sa, prin desfiinţarea în următoarele zile a caselor de asigurări şi direcţiilor de sănătate publică judeţene. Acestea vor fi înlocuite cu opt organisme care vor funcţiona la nivel regional. Primul avantaj (pentru bugetul ministerului) constă în desfiinţarea a aproximativ o mie de locuri de muncă, ceva mai puţin de jumătate din total. Dar, ţinând cont de cozile infernale la care sunt ieşenii nevoiţi să stea la sediul CJAS, în Copou, vestea nu e deloc bună. Sigur că reforma instituţiilor statului este necesară, dar va fi ea aplicată în interesul şi spre confortul cetăţeanului sau acesta se va confrunta cu alte piedici? Interfaţa instituţie-cetăţean a avut cel mai mult de suferit atunci când personalul administrativ a început să fie redus, pe vremea guvernării Boc. Greşeala a fost că informatizarea unor servicii nu se încheiase sau nici nu avusese loc, astfel că nemulţumirea cetăţenilor puşi în faţa unor noi bariere birocratice, cu timp irosit între două ghişee şi trei hârtii, a fost îndreptăţită. De aceea schimbările anunţate de ministrul Nicolăescu sunt privite mai degrabă cu teamă decât ca măsuri cu efect benefic imediat.

De altfel, ministrul Sănătăţii nu este deloc popular în rândul angajaţilor în domeniu, după ce, în mandatul său din timpul guvernării Tăriceanu, a încercat să modifice din temelii organizarea instituţiilor din subordine şi relaţia cu