Când INSCOP Research a solicitat respondenţilor la sondajul realizat în cadrul proiectului Adevărul despre România în februarie-martie a.c. să evalueze ministerele, a vrut să obţină şi altceva decât uzualul indicator al încrederii în instituţii. De altfel, când subiecţii au avut de evaluat încrederea în instituţii în cadrul sondajului nostru, rezultatul încrederii în guvern a fost destul de coerent cu notele pe care le-au acordat ministerelor. Să dăm de la început o explicaţie. Sociologul poate măsura efectiv încrederea populaţiei în ministere, sau poate solicita o opinie (de la foarte nefavorabilă până la foarte favorabilă) utilizând o scală cu un număr mai mare sau mai mic de trepte. În funcţie de cât de detaliate crede că vor fi intensităţile raportărilor publicului la problema asupra căreia i se cere o opinie. Am ales aici o altă variantă. Am cerut respondenţilor să noteze activitatea ministerelor. Şi ca să fie mai uşor pentru toată lumea, scala oferită a fost, ca la şcoală, de la 1 la 10. Doar că, atrag atenţia, scala aceasta nu este una obişnuită, în care distanţa dintre 1 şi 2 este egală cu cea dintre 4 şi 5 respectiv cu cea dintre 9 şi 10. Tocmai pentru că este o scală „şcolară”, şi toată lumea a trecut prin experienţa şcolii, ea pune respondentul în poziţia „profesorului”. Dacă distanţa dintre nota 3 şi 4 este aceeaşi ca distanţa dintre 6 şi 7, cea dintre 4 şi 5 sau cea dintre 9 şi 10 nu reprezintă chiar acelaşi lucru. Diferenţa dintre 4 şi 5 este cea dintre a nu trece, respectiv a trece clasa, iar cea dintre 9 şi 10 este cea dintre o prestaţie foate bună şi una excelentă. Deci măsurătoarea a avut o semnificaţie socială venită tocmai din familiaritatea respondenţilor cu sistemul de notare şi cu această semnificaţie socială a scalei noastre de notare. Într-o asemenea cheie, deci nu su