Noul presedinte cipriot, Nikos Anastasiadis, s-a intalnit, la Atena, cu premierul grec Antonis Samaras, pentru discutarea problemelor economice delicate ale Ciprului, in cotextul crizei europene.
Problemele sunt, intr-adevar, delicate. In ianuarie 2004, cand intra in UE, Ciprul era cotat ca fiind tara cea mai prospera din ultimele zece sttae ce aderau la Uniune. In 2008, produsul intern brut per capita era, la preturi curente, de 28.600 euro, noteaza portalul capital.bg.
Paradisul fiscal de odinioara
Ciprul era atractiv pentru afaceri si nu putine societati din jur - chiar si din tara noastra - si-au plasat interesele pe insula, unde mersese vestea ca functioneaza si mici paradisuri fiscale.
Odata cu izbucnirea crizei in Grecia, s-a deteriorat brusc si situatia Ciprului. Politica de austeritate a facut un sfert din populatia tarii sa se simta amenintata cu pragul de saracie. Produsul intern brut scade, deficitele cresc, somajul a cuprins aproape un sfert din populatia apta de munca.
In acest context, are loc prima deplasare pe care preseditele Anastasiadis o face in strainatate. Obiectul vizitei, asa cum s-a anuntat oficial, este unul aproape formal: discutarea problemelor economice comune, in conditiile crizei. Adevaratul scop al vizitei pare sa fie, insa, mult mai concret. Este un fel de S.O.S. catre Grecia, privind un imprumut de vreo 2 miliarde de euro, pentru a salva bancile cipriote amenintate.
Problema are aspecte delicate. Pe de o parte, Grecia insasi respira datorita oxigenului primit din afara si datorita ajutoarelor pe care conteaza ca le va mai primi. Este greu de crezut ca asemenea ajutoare se ofera cu generozitate, in ideea ca ele vor pleca spre alti neajutorati, dupa zicala conform careia "dar din dar se face rai".
Drumul nu e pavat cu tandafiri
Pe de alta par