Ciprul a acceptat sâmbătă dimineaţă taxa fără precedent în UE asupra depozitelor bancare după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a ameninţat că va împinge ţara în default prin retragerea liniilor de finanţare cu Laiki, a doua mare bancă cipriotă, potrivit preşedintelui Nicos Anastasiades.
"Ne-am întâlnit cu decizii care fuseseră deja luate", a afirmat sâmbătă preşedintele cipriot, potrivit Financial Times.
Ameninţarea a fost formulată la întâlnirea de vineri seară a miniştrilor Finanţelor din zona euro, care l-au determinat pe Michael Sarris, ministrul Finanţelor din Cipru, să impună o taxă specială de 9,9% asupra depozitelor bancare de peste 100.000 euro drept condiţie cheie pentru acordul de finanţare externă de 10 miliarde euro. Depozitele mai mici de 100.000 euro, pragul de garantare în UE, urmează să fie taxate cu 6,75%.
Măsura are rolul de a atrage 5,8 miliarde euro, bani care vor fi utilizaţi pentru recapitalizarea băncilor. Deţinătorii de depozite afectaţi urmează să primească drept compensaţie acţiuni la bănci cu valoare echivalentă pierderii, odată ce sistemul bancar va fi recapitalizat, potrivit unui purtător de cuvânt al Guvernului.
Anastasiades a apărat taxa specială, afirmând că Bank of Cyprus şi Laiki Bank, cele mai mari bănci din Cipru, s-ar fi prăbuşit imediat dacă BCE ar fi oprit linia de finanţare către Laiki.
Liderul cipriot a afirmat că Ciprul avea de ales între "un scenariu catastrofal, cu faliment dezordonat, sau un scenariu cu o gestionare dureroasă, dar controlată a crizei".
Astfel, "mii de întreprinderi mici şi mijlocii şi alte firme ar fi ajuns la faliment, sectorul serviciilor ar fi riscat colapsul total, cu o posibilă ieşire din zona euro", urmată de o devalorizare cu cel puţin 40% a lirei cipriote, odată readpotate, a spus preşedintele.
Pe străzile Nicosie
