În anii de după 1989, a urmat o perioadă de colaps, în care muncitorii adoptaseră lozinca “Noi muncim, nu gândim”. În cele din urmă producţia s-a relansat încet dar sigur. În august 1997, cele două întreprinderi din Combinat au fost puse pe lista neagră a lui Ciorbea.

În momentul când s-a anunţat că se vor închide, ele dădeau încă de muncă la peste 10.000 de salariaţi.

Ulterior, utilajele au fost împărţite, ca şi clădirile, unor oameni de afaceri străini de Brăila. Camioane întregi au fost duse la fier vechi.

Acum, jandarmii şi poliţiştii duc o luptă permanentă cu hoţii. Hoardele de hoţi de fier vechi vin în valuri. Ca termitele.

“În permanenţă, echipajele noastre, care acţionează în zona fostei platforme chimice, au de lucru cu hoţii de metale. Aceştia, mai ales noaptea, la adăpostul întunericului, sapă în locurile pe unde trecereau conducte sau reţele de înaltă tensiune, în căutarea metalelor”, ne-a spus plt. Sorin Neftode, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Brăila.

Hoţii le-au dat serios de furcă şi poliţiştilor. “În timp, s-au întocmit sute de dosare penale pe numele hoţilor prinşi în combinat”, ne-a declarat şi inspectorul Jenel Şogor, purtător de cuvânt al Poliţiei brăilene.

N-au lipsit şi nu lipsesc nici incidentele. Combinatul îşi ia, anual, tributul.

20.000 de oameni au rămas muritori de foame într-un singur an după închiderea Platformei Chimice de la Chiscani.

Până în 1990, cele două combinate aflate pe Platforma Chiscani, de Fire şi Fibre Artificiale şi Combinatul de Celuloză şi Hârtie, erau unităţi de glorie ale industriei româneşti.

Pe Platforma de la Chiscani, la zece kilometri de municipiul Brăila, funcţionau cele două combinate unice în ţară. Combinatul de Fire şi Fibre arificiale producea celebrul cord fără de care industria de anvelope nu ar fi ex