Europa, dar și România se confruntă cu o problemă extrem de gravă, pe care nimeni nu o ia însă în serios, cel puțn la noi: rata șomajului ridicată în rândul tinerilor (peste 20%, în rândul celor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani și aproape 8% în rândul celor cu vârste între 25 și 35 de ani. Cauzele acestui fenomen sunt multiple.

Pe de o parte, sistemul de învățământ autohton scoate pe bandă rulantă absolvenți care cu greu își mai găsesc un loc de muncă, cel mai elocvent exemplu fiind cei care termină facultatea de Drept. Iar pe de altă parte, în contextul crizei economice, angajatorii au devenit mult mai exigenți, uneori chiar absurzi, în ceea ce privește politicile de recrutare. Adică, vor să angajaze tineri cu vârste până în 25-30 de ani, dar în același timp le solicită aspiranților la un loc de muncă, experiență vastă. Ceea ce firesc este aproape imposibil de realizat. În plus există și alte cauze cum ar fi: părăsirea timpurie a școlii, posibilități de formare profesională limitate, programe active în domeniul forței de muncă insuficiente.

Din păcate, autoritățile nu reacționează la acest adevărat flagel și nu iau nicun fel de măsuri. Am mai spus-o în nenumărate rânduri există soluții pentru a rezolva această problemă, care dacă se va agrava, va produce efecte ireversibile. Investiții publice masive, facilități fiscale pentru firmele care angajează tineri și programe de pregătire și reconversie profesională sunt numai câteva măsuri care trebuie luate de urgență. De asemenea, reforma rapidă a învățământului și adaptarea programei școlare, conform cerințelor de pe piața muncii, reprezintă o altă prioritate asupra căreia Guvernul ar trebui să se aplece de urgență.

Șomajul în rândul tinerilor, migrarea elitelor, precum și îmbătrânirea populației reprezintă trei maladii care vor produce efecte devastatoare pe termen lung. Acestea se insinu