Discutiile si negocierile Uniunii Europene cu Ciprul in vederea acordarii unui imprumut care sa-i sustina economia si sa nu intre in faliment s-au desfasurat pe un interval de timp relativ mare. Unul dintre motivele acestor ezitari ale europenilor a fost si dualitatea Ciprului care oscila intre UE si Rusia.
Cipru a beneficiat in trecut de un imprumut de la rusi, in conditii avantajoas.In contextul crizei profunde in care se afla, astepta o mana de ajutor mai avantajoasa si de la est, dar aceasta a intarziat sa apara.
In final europenii au fost de acord cu acordarea unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro dar cu o singura conditie – majorarea taxei impuse companiilor de la 10% la 12,5%, privatizarea unor companii si taxarea depozitelor bancare sub 100.000 de euro cu 6,75% si a celor de peste 100.000 de euro cu 10%.
Parlamentul de la Nicosia urma sa voteze implementarea acestor masuri, dar votul a fost amanat. Intre timp bancile si bancomatele vor ramane inchise. Efectele imediate nu au intarziat sa apara, astfel ca actiunile bancilor HSBC sau Standard Chartered au scazut deja la bursa.
Conditiile sunt inca supuse unui test, Parlamentul cipriot inca nu a cazut asupra unui acord, iar oficialii europeni dau semne ca se mai poate ajusta. De exemplu exista varianta taxarii zero pentru micii deponenti, dar in schimb ar trebui majorate taxele pentru depozitele mari.
Federatia Rusa riposteaza
Rusia se simte direct vizata de conditiile impuse de UE si FMI Ciprului, oficialii de la Kremlin iesind cu declaratii foarte dure. Premierul rus sustine ca masura seamana cu „confiscarea banilor altora”, iar presedintele Vladimir Putin avertizeaza ca impozitul pe depozit este nedrept si periculos.
Reactiile se explica daca avem in vedere ca aproximativ 19 miliarde de dolari este doar capitalul societăţilor ruse plasat în Cipru, la care se a
