Prima reacţie a Moscovei, neoficială, detectabilă în presa rusă, a fost una de derută, atunci când la Pentagon s-a anunţat renunţarea la etapa a patra, a dezvoltării sistemului de apărare anti-rachetă, în Europa. De pildă, jurnalistul Alexander Braterski a scris că "autorităţile americane au afirmat că niciun interceptor nu va fi dislocat în România." Redactare neatentă? Cel puţin una care indică o preocupare aparte, la Kremlin.
După cum se ştie, noul lider al Departamentului Apărării/Pentagonului, Chuck Hagel a precizat că Statele Unite au optat pentru amplasarea a 14 interceptori în Alaska, până în anul 2017, costul acestei operaţiuni fiind de 1 miliard de dolari.
Tot secretarul apărării a afirmat că SUA nu vor mai dezvolta faza a patra, a sistemului de apărare antirachetă.
Aici fiind vorba de interceptoare care, cred oficialii ruşi, pot anihila rachete balistice intercontinentale, ale Federaţiei Ruse.
Primele trei faze, ale scutului antirachetă, pentru protecţia aliaţilor europeni, care vizează rachetele cu rază medie şi mică de acţiune, vor rămâne intacte.
Probabil deranjat că nu a fost informat personal de omologul american, anterior precizării publice făcute la Pentagon, preşedintele Vladimir Putin a îndemnat – cum face de obicei – pe alţi oficiali, ca să pună tunurile declaraţiilor dure pe America.
Unul dintre primii care au executat această indicaţie prezidenţială, a fost liderul comitetului pentru afaceri internaţionale, ale Dumei de Stat, Alexei Puşkov.
El a afirmat că Statele Unite ale Americii îşi schimbă planurile pentru apărare antirachetă, în Europa, doar ca urmare a modificărilor în abordările sale strategice, cauzate de restricţiile tehnologice şi financiare - nu pentru că încearcă să găsească un limbaj comun cu Rusia.
Abil, oficialul rus susţine că transferul de interceptoare în Alaska, dar şi