Planul european de salvare a Ciprului, care prevede taxarea depozitelor bancare cipriote, îngrijorează pieţele financiare, care interpretează măsura drept un precedent periculos, susceptibil de a declanşa panică bancară şi retrageri masive în alte state din zona euro. Oligarhii ruşi şi mafioţii care spală bani în bănci din Cipru vor suferi pierderi însemnate, iar Moscova e în alertă.

După Grecia, Spania şi Portugalia, a venit rândul Ciprului să facă să tremure pieţele. Euro scăzuse puternic luni dimineaţă, sub efectul anunţului de sâmbătă privind prelevarea unei taxe asupra depozitelor bancare din insula mediteraneană în schimbul unui plan de salvare interna­ţional. Zona euro şi FMI au ajuns sâmbătă la un acord privind un plan de salvare de 10 miliarde euro pentru Cipru - care ceruse iniţial 17 miliarde – contra taxării excepţionale a depozitelor bancare, ceea ce ar aduce un aport de 6 miliarde. Ciprul este a cincea ţară din zona euro care beneficiază de un program de ajutor internaţional. Preşedintele Nicos Anastasiades a estimat că a ales opţiunea cea mai puţin dureroasă pentru ciprioţi, protejând astfel salariile şi pensiile. Parlamentul cipriot, angajat într-o cursă contra cronometru, s-a reunit ieri după-amiază pentru a valida acordul înainte ca băncile să-şi deschidă porţile, în principiu, marţi dimineaţă. Pentru că numeroşi deponenţi şi-au manifestat nemulţumirea şi au anunţat intenţia de a-şi retrage fondurile din bănci. Agitaţie la Moscova Taxa prevăzută în planul de salvare deranjează Moscova, pentru că nu sunt vizaţi doar ciprioţii, ci şi numeroşi ruşi bogaţi, Insula Afroditei găzduind în bănci averi ale ruşilor, în total, de 20 miliarde dolari. Ca atare, Rusia se află în prima linie după anunţarea planului de salvare al UE şi FMI. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Putin a declarat că taxa este periculoasă şi neavenită, iar Ministerul rus de