Românii din Cipru au resimţit din plin şocul deciziei miniştrilor de finanţe din zona euro de a taxa toate depozitele, deoarece economiile celor mai mulţi dintre ei sunt păstrate în băncile locale.
Sumele pierdute de români, deşi nu sunt mari, economiile ajungând de cele mai multe ori la maxim 20.000 de euro, pot avea un impact semnificativ asupra calităţii vieţii acestora, în contextul în care banii pot fi economisiţi tot mai greu pe timp de criză, spune Bogdan Broşteanu, inginer de profesie. El lucrează din anul 2009 în Limassol, al doilea oraş ca mărime din Cipru.
„Nu se poate vorbi despre sume mari ale românilor depozitate în bănci, dar majoritatea celor care locuiesc aici au economii care variază între 2.000 şi 20.000 de euro, ce-i drept mult sub pragul de 100.000 de euro. Totuşi, reţinerea a 6,75% din aceste sume înseamnă enorm pentru românii stabiliţi în Cipru, nu doar pentru că banii se câştigă greu, ci şi pentru că este foarte dificil să îi economiseşti într-o perioadă de criză, când şomajul creşte continuu“, a explicat Bogdan Broşteanu. De altfel, şi statisticile confirmă starea tot mai incertă a pieţei muncii cipriote, rata şomajului ajungând la începutul acestui an la aproape 15%, dublu comparativ cu România. El a adăugat că veniturile românilor din Cipru au scăzut în ultima perioadă, în linie cu trendul mediului privat din insulă, iar în ultimul an a fost aproape imposibil pentru aceştia să economisească fie şi o mică parte din câştigurile lunare. În aceste condiţii, piaţa cipriotă s-a confruntat în ultimul timp cu greve în sectorul de construcţii, domeniu în care lucrează foarte mulţi români.
„Majoritatea românilor deţin depozite în băncile din Cipru nu pentru că nivelul de trai ar fi unul foarte ridicat, ci pentru că în cazul pierderii locului de muncă fiecare are nevoie de surse de finanţare pe perioada şomajului“, a pre
