Parlamentarii de la Nicosia au respins împrumutul de la UE şi FMI, iar acum caută alternative pentru a evita colapsul.

Viitorul economiei cipriote şi al celei europene rămâne incert, după ce parlamentarii de la Nicosia au respins marţi seară condiţiile împrumutului oferit de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Cea mai controversată dintre cerinţe era naţionalizarea parţială a depozitelor populaţiei, măsură fără precedent la nivel mondial de la izbucnirea crizei.

Parlamentarii au motivat refuzul de a confisca o parte din depozitele bancare prin normele comunitare, care protejează toate depozitele de până la 100.000 de euro.

Însă, fără împrumutul în valoare de 10 miliarde de euro, statul se îndreaptă către faliment suveran. Tensiunile s-au resimţit şi pe pieţele internaţionale, iar cursul euro a oscilat în funcţie de veştile de pe axa Nicosia-Bruxelles.

După ce au apărut informaţiile privind eforturile ciprioţilor de a găsi noi soluţii, euro s-a apreciat faţă de dolarul american pentru prima dată în cinci zile. Incertitudinile s-au reflectat însă şi în cursul leului, care s-a depreciat miercuri. Cursul de referinţă afişat de Banca Naţională a României a fost de 4,4179 lei/euro.

Biserica îşi dă averea pentru stat

Guvernanţii nu sunt însă singurii care caută soluţii pentru economiei. Patriarhul Chrysostomos al II-lea, liderul Bisericii Ortodoxe din Cipru, a pus averea bisericii la dispoziţia autorităţilor, cu condiţia ca banii să fie folosiţi pentru achitarea datoriei publice a statului.

În ciuda votului negativ, parlamentarii nu au anunţat o decizie fermă în ceea ce priveşte taxarea depozitelor. În forma iniţială, ea se aplica cu un nivel de 6,75% pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro şi de 9,9% pentru cele mai mari de acest prag. Ciprioţii au elaborat mai multe