Un raport comparativ privind combaterea conflictului de interese şi a incompatibilităţilor realizat de Expert Forum demonstrează că perspectiva aderării la Uniunea Europeană reprezintă un stimulent în privinţa creării instituţiilor anticorupţie, dar că, de îndată ce scopul a fost atins, politicienii încearcă să le reducă rolul şi să le suprime autoritatea.

Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, s-a dus cu vreo zece zile în urmă la Bruxelles, unde i s-a plâns comisarului pentru Justiţie, Viviane Reding, că ţintele monitorizate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) sunt „în continuă mişcare“ şi că, din acest motiv, statul român nu poate anticipa şi realiza condiţionalităţile care apar de la an la an. Drept exemplu, doamna Pivniceru s-a referit la condiţionalitatea privitoare la crearea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI). Pivniceru a susţinut că, de vreme ce ANI a fost creată, „s-ar presupune, într-o bună logică, că aceasta a fost realizată, prin urmare condiţionalitatea privind ANI trebuia eliminată. Or, de la raport la raport s-a adăugat monitorizarea competenţelor ANI şi extinderea lor, un istoric de caz. Urmărirea istoricului de caz face ca această condiţionalitate să fie perpetuă“. Mai mult, Pivniceru a reclamat şi faptul că în ultimul raport s-a adăugat şi lărgirea competenţei ANI în materia verificărilor ex-ante ale achiziţiilor publice. „Asta înseamnă că am uitat de unde am plecat, de la condiţionalitatea iniţială, care circumscria doar obligaţia creării acestei instituţii, şi am ajuns la o evoluţie a urmăririi dezvoltării ei în timp“, ceea ce doamna ministru consideră inacceptabil.

Dacă ar fi după cum îşi doreşte Mona Pivniceru şi sprijinitorii săi politici din USL, o dată îndeplinite condiţionalităţile formale, adică o dată create instituţiile anticorupţie, atunci monitorizarea ar fi trebuit ridicată, iar MCV suspendat. În realitat