Oferta de a salva sistemul bancar cipriot este doar cea mai recentă tentativă a Rusiei de a-şi consolida prezenţa şi de a-şi redobândi influenţa în Europa. De la izbucnirea crizei, investiţiile ruşilor în Europa au avut o valoare mai ridicată decât valoarea investiţiilor realizate în intervalul 1990-2008.

Ciprioţii par însă a negocia pe mai multe fronturi. Înainte de întâlnirea cu Fondul, Michael Sarris, ministrul cipriot al Finanţelor, a făcut încă o dată apel către Rusia pentru un nou împrumut. Oficialul a confirmat faptul că poartă acum dicuţii cu Moscova pentru prelungirea scadenţei unui împrumut luat în 2011, precum şi pentru acordarea unui nou credit, în valoare de cinci miliarde de euro.

În 2011, ruşii i-au împrumutat pe ciprioţi cu 2,5 miliarde de euro, la o dobândă anuală de 4,5% şi cu scadenţa în 2016. Acum, împrumutul de cinci miliarde de euro ar acoperi o mare parte din suma de care este nevoie pentru recapitalizarea sistemului bancar şi evitarea colapsului. Din taxarea depozitelor, în vistieria statului ar fi intrat 5,8 miliarde de euro, suficient pentru consolidarea băncilor.

Interesul Kremlinului în Cipru

Între timp, Moscova a confirmat faptul că s-a oferit să suporte cheltuielile pentru reorganizarea sistemului bancar cipriot în schimbul drepturilor de a exploata zăcămintele de gaze ale statului. Rusia face astfel încă un pas pentru a-şi consolida prezenţa în Europa.

Nu este nici pe departe primul demers în acest sens al Kremlinului. Criza s-a dovedit o oportunitate pentru ruşi de a-şi reafirma influenţa în ţările europene. În perioada 1990-2008, valoarea investiţiilor Rusiei în Europa s-a ridicat la puţin peste două miliarde de euro. Comparativ, valoarea investiţiilor realizate în anii de la izbucnirea crizei însumează aproape trei miliarde de euro, potrivit datelor Conferinţei ONU pentru Co