Partidele politice din Cipru şi banca centrală vor discuta un Plan B, după respingerea în Parlament a taxei pe depozitele bancare, iar acesta ar putea implica rezervele financiare ale fondurilor de asigurări sociale, dar şi un eventual sprijin din partea Bisericii, informează Mediafax.
Taxa pe depozite a fost cerută de statele zonei euro pentru sprijinirea Ciprului cu împrumuturi externe de 10 miliarde de euro.
Biserica Ortodoxă din Cipru a anunţat, de asemenea, că este dispusă să-şi pună activele, inclusiv terenuri, la dispoziţia statului.
"Întreaga avere a Bisericii este la dispoziţia ţării (...) astfel încât să putem sta pe propriile picioare şi nu sprijiniţi de străini", a declarat arhiepiscopul Chrysostomos, după ce s-a întâlnit miercuri dimineaţă cu preşedintele ţării.
Biserica este un acţionar important al celei de-a treia mari bănci a ţării, Hellenic Bank.
Guvernul de la Nicosia ar fi trebuit să obţină din taxarea banilor din conturile bancare 5,8 miliarde de euro, întrucât împrumuturile externe acoperă doar o parte a necesarului financiar al statului, iar ţările euro au refuzat să acorde împrumuturi mai mari, pentru a nu ridica îndatorarea ţării la un nivel considerat nesustenabil.
Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, s-a întâlnit miercuri cu liderii partidelor pentru a analiza paşii următori după decizia Parlamentului, potivit cotidianului elen Kathimerini. Partidele vor forma echipe de experţi care să discute un Planul B cu banca centrală.
Printre opţiunile discutate se numără utilizarea unor rezerve de circa 5 miliarde de euro deţinute de fondurile de asigurări sociale ale Ciprului, precum şi o ofertă către deponenţi pentru acceptarea voluntară a unui schimb cu obligaţiuni legate de veniturile pe care statul ar urma să le obţină din exploatarea resurselor de gaze na