Construirea unei săli de sport într-un sat secat de populaţie tânără are la fel de mult sens ca şi plasarea de ATM-uri într-o junglă populată cu triburi a căror monedă de schimb este nuca de cocos. În România, investiţiile fără sens sau inoportune au devenit îndeletnicirea de bază a edililor şi demnitarilor statului român.
Şi chiar dacă unele autorităţi de control sau mass media semnalează frecvent derapajele de la bunul simţ, pentru ordonatorii de credit „câinii latră, banul curge”
.În sectorul 3 al Capitalei, fostul primar Liviu Negoiţă a inventat pergolele pe care nu se caţără nicio plantă. Potrivit DEXului, pergola este „o construcție ușoară într-un parc sau într-o grădină, formată dintr-o rețea de grinzi de lemn susținute de șiruri de coloane, de stâlpi, pe care se întind plante agățătoare decorative”.
La un preţ de 40.000 de euro bucata, zeci de împletituri din lemn au fost amplasate în Parcul Alexandru Ioan Cuza, în zona staţiilor de metrou Piaţa Muncii şi Dristor sau într-un părculeţ din vecinătatea străzii Brâncuşi. Sub ele au fost amplasate jardiniere fără plante pe care trecătorii le-au transformat în coşuri de gunoi şi foarte multe bănci care devin de nefolosit pe timp de caniculă. Construcţiile din şipci au fost aprobate de foştii consilieri locali ai Primăriei sectorului 3, majoritari PDL, deşi în proiectele de hotărâri nu erau specificate suprafeţele şi nici materialele din care ar fi trebuit să se construiască pergolele.
Fostul primar al oraşului Ploieşti, Andrei Volosevici, a achiziţionat două vidanje cu 500.000 de euro. Maşinile de desfundat closete şi canale sunt dotate cu scaun pneumatic, radio cu CD, aer condiţionat şi motoare de 240 de cai putere.
După achiziţionarea vidanjelor de lux s-a constatat că nu avea cine să lucreze pe ele, aşa că maşinile au stat în garaj un an şi jumătate până
