Marţi seara, în Sala mică a Centrului Cultural „Drăgan Muntean” din Deva a continuat seria întâlnirilor duhovniceşti „Logos”, de această dată fiind invitat teologul Vasile Manea, care a conferenţiat pe tema „Rolul laicului în Biserică. Preoţia de obşte”.
Discursul lui Vasile Manea, pe o temă extrem de sensibilă şi importantă pentru teologia ortodoxă, aceea a rolului pe care îl are laicul în biserică, s-a pliat pe prezentarea unei cărţi extrem de interesante ce vizează acest subiect, „Biserica Duhului Sfânt”, a lui Nikolai Afanasiev.
Vasile Manea a ţinut ca întâlnirea cu devenii dornici să înţeleagă teme sensibile ale teologiei ortodoxe să fie un dialog pe baza unei cărţi de valoare, a unor idei pe care aceasta le propune. „Eu vă prezint o carte. Nu e o predică. Vă spun o întâmplare, care mie îmi place foarte mult, referitoare la predică... Un copil adoarme în braţele tatălui său în timpul predicii, care dura o jumătate de oră, mai mult. Când se trezeşte întreabă: nu a terminat? La care tatăl îi răspunde: a terminat, dar nu poate să se oprească...”.
Deoarece tematica abordată a fost destul de complexă, vom puncta doar câteva idei ce au răzbătut în această conferinţă.
În primul rând, discuţia a avut ca punct de pornire şi linie susţinătoare o observaţie tristă legată de poziţia noastră în biserică: „Calea de comuniune cu Hristos este la îndemâna fiecăruia dintre noi şi este rugăciunea. (...) De multe ori, pentru că am pierdut sensul celor ce se întâmplă în biserică, le dăm o putere magică. Ceea ce nu este cazul. Nu are nicio legătură una cu alta”. Vasile Manea a ţinut să sublinieze că este nu numai trist, ci şi extrem de periculos să căutăm mereu elemente magice în ceea ce se întâmplă în biserică, să transformăm viaţa creştină într-o căutare sterilă a magiei închipuite, a imaginilor supranaturale, a fantasticului imaginar.
Manea spu