Degeaba a fost dărâmat zidul Berlinului din moment ce în ultrademocratica UE tot mai multe voci îl regretă. Iar motivele regretelor şi ale caznelor comisarilor europeni precum şi ale guvernelor Germaniei, Finlandei, Olandei şi Danemarcei îl constituie recent intratele România şi Bulgaria, codaşii, sărăntocii, barbarii, vinovaţii de serviciu ai Europei.
Să fie consecinţa atâtor secole de segregare a religiei ortodoxe majoritare în Estul continentului? Deşi catolicii şi cultele neoprotestante au depăşi de mult 10%, se pare că dihotomia falsă catolic-ortodox continuă şi în prezent să tulbure leadershipul occidental în forme mai mult sau mai puţin „soft”.
Ieşirea din lagăr
Astfel, proaspăt eliberate de sub jugul sovietic, tinerele democraţii estice au avut de înfruntat aroganţa seculară a Apusului care le-a impus în schimbul admiterii în UE fel de fel de condiţii, dintre care unele referitoare la democraţie şi statul de drept, iar altele, reguli şi principii „în mişcare”, vorba ministrului român al justiţiei, pe care, oricât te-ai strădui, nici că le poţi îndeplini.
Este şi cazul Mecanismului de Cooperare şi Verificare cu ajutorul căruia România şi Bulgaria sunt ţinute la graniţa Schengen pe motiv de ineficienţă a Justiţiei, adică, pofta continuă a mai marilor europeni de a scorni noi şi noi bariere împotriva „veneticilor”. O condiţie fiind să prindă „peşti mari” în plasa judecătorilor. Nu ni s-a spus câţi. Va fi fiind vorba de un plan cincinal, o normă de condamnare a marilor corupţi sau numărul condamnărilor depinde de bunăvoinţa cuiva?
Condiţii, criterii, mecanisme…
Nu este singurul criteriu vulnerabil al rapoartelor MCV, deşi la acest capitol strădaniile României nu sunt de ici-colea. Presaţi de asemenea condiţionări, procurorii au dresat dosare unui mare număr de demnitari şi funcţionari publici super