Dacă tot s-a nimerit ca ziua de apariţie a Prăvăliei cu istorii să coincidă cu Ziua Mondială a Apei, celebrate chiar azi, vă propunem o incursiune inedită prin istoricul încă neexplorat al exploatării apei în Valea Jiului. Din “pânza freatică” a documentelor am reuşit captarea câtorva poveşti. Între altele, din cele cercetate de noi am reţinut un lucru important pentru comunitatea locală: istoria apei coincide cu istoria civilizaţiei. Cum nu vrem să vă inducem şi alte concluzii, ne oprim aici, lăsându-vă nealterată plăcerea lecturii. Dacă, uneori, materialele jurnalistice publicate în ZVJ despre exploatarea în contemporaneitate a apei au “beneficiat” de drepturi la replică din partea conducerii Apa Serv, suntem siguri că aceste istorii vor rămâne fără... replică. Dacă s-ar face un clasament al celei mai înjurate întreprinderi, cred că aceea a exploatării apei din Valea Jiului ar ocupa un loc pe podium. Însă, înainte de a înjura o întreprindere, cred că e corect să-i cunoşti istoria. Corect şi fascinant, desigur.
1910. Un credit de 65.000 de coroane pentru Uzina de apă Petroşani
La 17 mai 1910, consiliul local ia o hotărâre importantă pentru istoria alimentării cu apă şi a canalizării Petroşaniului: accesarea unui credit de 65.000 de coroane de la Banca Maghiară în vederea construirii uzinei de apă şi a turnului de apă.
Chiar dacă unii comentatori ai epocii considerau că ar fi putut fi identificate şi alte soluţii, consilierii petroşeneni au fost de părere că doar un credit bancar poate dinamiza dezvoltarea reţelei de apă potabilă şi de canalizare, considerată în acea vreme o prioritate absolută a comunităţii. Nici nu avea cum să nu stea sub semnului imperativului chestiunea apei potabile şi a canalizării, din moment ce în Petroşani şi în celelalte localităţi ale Văii Jiului rata îmbolnăvirilor de tuberculoz
