Aproape toate fabricile din Vaslui construite în timpul „epocii de aur“ s-au transformat, acum, în adevărate ruine, iar cele care încă mai funcţionează abia mai „respiră“.
Cei mai în vârstă îşi aduc aminte cum înainte, pe vremea răposatului, când abia se lumina de ziuă, municipiul Vaslui se transforma într-un adevărat furnicar. Staţiile de autobuz erau pline ochi, iar oamenii stăteau înghesuiţi ca sardelele în mijloacele de transport în comun pentru a merge la serviciu. Acum, cea mai mare parte dintre fabricile care funcţionau şi înainte de Revoluţie sunt în moarte clinică şi abia mai rezistă pe piaţă cu o mână de muncitori. Acum se merge pe principiul „bine că mai avem servici“, principiu care a devenit literă de lege în România, dar mai ales în judeţul Vaslui, judeţul cu cea mai mare rată a şomajului din întreaga ţară.
Ca să vă faceţi o idee, iată câteva exemple elocvente care ne arată ce a fost odată şi ce mai este în prezent. La Hitrom Vaslui, societatea care a fost fruntaşă în ceea ce priveşte producţia, înainte lucrau aproximativ 5.000 de oameni, iar acum nu mai este nimic în afară de un morman de fier vechi.
La fel s-a întâmplat şi cu Mecanica Vaslui după privatizare, una din fabricile care producea echipamente pentru industria minieră şi cea agricolă şi în care lucrau peste 6.000 de vasluieni. Acum, fostele hale s-au transformat în adevărate ruine şi adăposturi pentru câinii maidanezi.
Tot în această categorie intră şi Movas Vaslui, fabrica ce producea mobilă de calitate superioară atât pentru import, dar mai ales pentru export. Pe vremuri, aici lucrau aproape 2.000 de oameni, iar acum a mai rămas o secţie mică a unui vasluian care a avut curaj să se bage într-o astfel de afacere cu o mână de angajaţi.
În prezent, în municipiul Vaslui, încearcă să mai supravieţuiască soceităţile AMC şi Confecţii, aceasta din urmă fiind una