Ciprul a reusit sa capteze interesul, ba chiar ingrijoreaza zona euro si, in general, finantistii lumii, prin masura legislativului tarii de a respinge taxa pe depozitele bancare.

Daca parlamentul cipriot ar fi acceptat conditia mentionata, in insula Afroditei soseau 10 miliarde de euro, plus circa o jumatate din aceasta suma ce i-ar fi revenit prin taxarea impozitelor.

Analistii iau in calcul posibilitatea iesirii statului din zona euro, daca autoritatile cipriote nu-si rezolva problemele de ordin financiar, ceea ce ar constitui o premiera pentru aria monedei comunitare, cu unele usoare efecte negative asupra leului, dar nu de amploarea celor care s-ar fi putut intampla in cazul cand Grecia iesea din acelasi teritoriu banesc al euro.

Asa cum Atena a avut de cateva ori sprijinul salutar al Germaniei, in special, Cipru dispune de o alternativa deloc de neglijat: Mama Rusia. Poate fi si acesta un motiv al insolitului veto decis de politicienii din insula mediteraneana.

Statul sud-european face parte din "cercul de foc" al paradisului fiscal in care si-au gasit cuibusor de nebunii magnati de la Moscova si Sankt Petersburg. Printre ei, "varful de atac" al banului, Roman Abramovici, si alti colosi intens preocupati de otel, nichel, minerit, armament etc. Majoritatea cu averi plecand de la 10 miliarde de dolari.

La Nicosia, primarul acestei capitale (fost student la Moscova sovietica) si presa vorbesc fluent limba rusa. Traseul spalarii fondurilor din afara legii este clasic, datand de la inceputul anilor '70. Trece prin companii offshore din Caraibe, de pilda, avand punctul terminus in conturi cipriote. Valul oligarhilor rusi s-a revarsat in insula mai ales dupa dezmembrarea URSS.

Numai anul trecut au "acostat" in porturile din Cipru active straine depasind 60 de miliarde dolari, mare parte din Rusia.