De ce nu orice dictatura poate deveni democratie, chiar daca la nasterea acesteia asista natiuni democratice? Ranile adanci ale unui esec rasunator, care a inceput in urma cu 10 ani, continua si astazi sa sangereze adanc in Irak.
Dictatorul corupt, brutal si fara scrupule, Saddam Hussein. Pe el voiau sa-l inlature de la conducerea Irakului SUA si coalitia militara internationala formata in jurul acestora, atunci cand au intrat in tara, in urma cu 10 ani. Pana la urma au reusit. Saddam Hussein a fost capturat in septembrie 2003, iar, trei ani mai tarziu, a fost omorat dupa ce a fost judecat si condamnat la pedeapsa capitala, noteaza Deutsche Welle.
Dar, de atunci si pana astazi, pare ca nu s-a schimbat mare lucru in politica acestei tari. Se vorbeste din nou despre o conducere despotica, despre prigoana opozantilor politici ai regimului actual, despre discriminari religioase si rasiale. Numai ca despotul e altul si se numeste Nuri al-Maliki, premierul Irakului.
Pe 1 mai 2003, la doar 6 saptamani de la inceperea razboiului, presedintele american George W. Bush a anuntat: "Misiune indeplinita". Nu stim daca banuia sau nu ca cea mai grea perioada a misiunii de-abia de atunci incolo incepea.
Saddam a condus Irakul timp de 24 ani. El insusi se autointitula urmas al regilor babilonieini, conducand tara cu ajutorul apropiatilor sai fanatici, sunniti musulmani. Majoritatea siita a fost supusa prigoanelor si arestarilor in masa. La fel a stat situtia si cu populatia kurda. Saddam chiar a folosit gaze chimice, pentru a inabusi o revolta a kurzilor din nord.
Tocmai de aceea, siitii au intampinat caderea regimului Saddam Hussein cu mult entuziasm. Pentru ei acest moment a fost un fel de razbunare pentru toate suferintele pricinuite de regimul dicatorial in trecut. Momentul le-a creeat siitilor si posibilitatea sa se impu