Repere biografice. Născut la Viena în Austria, dar emigrat încă din copilărie în Statele Unite, cel ce va fi numit ”părintele relaţiilor publice” a avut o dublă descendenţă freudiană: mama sa, Ana, era sora lui Sigismund Freud (1856-1939), iar tatăl, Ely, era fratele soţiei ”părintelui psihanalizei”, Martha. De altfel, influenţa ilustrului său unchi va fi vizibilă în toată cariera neobositului Bernays. Iniţial acesta a absolvit facultatea de agronomie la Universitatea Cornell, dar a fost decepţionat de aceasta, fiind atras de jurnalism şi de relaţionarea cu publicul. După succesul neaşteptat al campaniei de promovare în 1913 a piesei de teatru Damaged Goods prin intermediul revistei Medical Review of Reviews unde se angajase, Bernays şi-a descoperit vocaţia comunicării direcţionate cu publicul. Tot în acelaşi an, Bernays a făcut o vizită unchiului său, Sigismund Freud, la Viena, devenind apoi nu doar un adept convins al teoriilor psihanalitice ale acestuia (pe care le va aplica în viitoarele sale campanii), dar şi un agent al profesorului, organizându-i vizite şi conferinţe la universităţi americane, precum şi promovarea în presă (Pricopie, 2003, Edward L. Bernays, părintele relaţiilor publice, comunicre.ro, p.14).

În anii următori Bernays a obţinut succese similare în lumea show-business-ului, asistându-l pe tenorul Enrico Caruso (1873-1921) în turneul din Statele Unite al acestuia, pe balerinul Nijinsky (1890-1950) sau lansând pe scenele americane Marele Balet Rus, în condiţiile în care americanii erau în general indiferenţi la arta şi vedetele europene. După intrarea în război a Statelor Unite la 6 aprilie 1917, Bernays şi-a oferit imediat serviciile Comitetului de Informare Publică înfiinţat de preşedintele Woodrow Wilson (1856-1924) şi condus de jurnalistul George Creel (1876-1953). Acestea i-au fost acceptate abia după ce serviciile secrete ale arma