Oficialii europeni au dat ultimatum Ciprului ca, până luni, să prezinte o soluţie viabilă pentru restructurarea sectorului bancar. În caz contrar, băncile nu mai au acces la împrumuturi de la Banca Centrală Europeană.

Tensiunile din Cipru s-au accentuat în weekend, când mii de persoane au ieşit pe străzi pentru a manifesta faţă de propunerile aduse de guveranţi pentru a aduce bani în vistieria statului. Acum, eforturile oficialilor ciprioţi par a se concentra pe convingerea partenerilor comunitari că sunt capabili să strângă cele 5,8 miliarde de euro pe care le-ar fi adus supraimpozitarea tuturor depozitelor bancare ale populaţiei. Măsura era cerută de Uniunea Europeană şi de Fondul Monetar Internaţional în schimbul unui împrumut de 10 miliarde de euro, sumă suficientă pentru reorganizarea sistemului bancar, care ameninţă să tragă spre colaps întreaga economie cipriotă.

Limită pentru retragerile de numerar

UE, care prin Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană urma să pună la bătaie cea mai mare parte a împrumutului, a fost cea care a propus naţionalizarea parţială a depozitelor, însă acum pare mai flexibilă în ceea ce priveşte aplicarea acesteia.

În momentul de faţă, Guvernul de la Nicosia lucrează la mai multe variante ale acestei taxe, ce ar putea fi cuprinsă între 15 şi 25% pentru impozitele mai mari de 100.000 de euro. În schimb, ea ar urma să se aplice în cuantum semnificativ mai mic, de doar câteva procente – între unu şi patru – pentru depozitele mai mici de 100.000 de euro.

Vineri, parlamentarii ciprioţi au aprobat nouă legi noi, printre care una pentru controlarea ieşirilor de capital din sistemul bancar şi una pentru înfiinţarea unui fond naţional de solidaritate. Ciprul a devenit astfel prima ţară comunitară care impune o limită pentru sumele pe care cetăţenii le pot retrage din propriile co