Priviti cele două fotografii alăturate, de mai jos. Sunt 20 de ani între ele. Prima este surprinsă în 1992, la Conventia de la Constanța, care a consfințit nașterea Partidului Democrat, ruperea aripii „reformiste” din FSN-ul lui Ion Iliescu.

Petre Roman a pornit atunci pe drumul construcției acestui partid care a jucat un rol major în istoria post-decembristă. Alături de el erau Adrian Severin, Alexandru Sassu, Radu Berceanu, Bogdan Niculescu Duvăz și alții. Traian Băsescu era undeva în planul doi atunci …

Cea dea doua ipostază este surprinsă ieri, la Convenția Extraodinară a PDL de la Romexpo. Evenimentul politic care consfințește moartea Partidului Democrat, născut în 1992.

Ca jurnalist, am avut privilegiul să particip la ambele evenimente. Am fost în sală și în 1992, la Constanta, și ieri, la Romexpo. În 1992 am avut, într-adevăr, sentimentul unei nașteri politice. Era atunci o efervescență greu de descris… Ieri am avut senzația că un mort este dus la groapă printre chiuituri. Am fost martor, așadar, și la nastere și la moarte… Fie-i țărâna ușoară!

Cred că nimeni nu-și închipuie că PDL va mai avea viață după Traian Băsescu! Mortul de la groapă nu se mai întoarce!, spun, pe bună dreptate, românii. Că ne place sau nu, realitatea, cifrele seci spun un singur lucru: la toate rundele de alegeri, precum și în toate sondajele – chiar și cele recente – Traian Băsescu are mai mult decât PDL. Partidul n-a fost niciodată o locomotiva pentru Băsescu, ci, întotdeauna, invers.

Și acum o ipoteză:Traian Băsescu avea nevoie să se reinventeze. Lucru pe care nu-l putea face braț la braț cu PDL. Ca se revină în scenă, Traian Băsescu avea nevoie de un șoc. Un șoc pe care l-a generat ieri cu abilitatea care nu-i poate fi negată. Traian Băsescu știa foarte bine ce urmează să se întâmple: l-a zgândărit pe Vasile Blaga, a pompat vârtos la orgoliul Elen