Mintenas peste o luna, cand se va implini anul de la caderea Guvernului MRU, Victor Ponta va iesi in fata natiunii si ii va spune cat este de bucuros ca a reusit sa materializeze cea mai importanta promisiune din perioada cand baga greieri la radacina lui Boc: intregirea salariilor.
Faptul ca evenimentul a fost posibil taman pe seama chinurilor bugetare ale actualului primar clujean (care a lasat in visteria lui Ungureanu 5 miliarde de euro) nu mai are nicio importanta, pentru ca, de cate ori va iesi acesta sau membrii echipei sale sa o afirme public, USL va contracara: daca existau banii, de ce i-ati lasat sa se perpeleasca?
Nu are importanta nici faptul ca, intr-un scenariu fara caderea lui MRU, banii respectivi erau pusi bine pentru campania electorala de la locale, ca sa stimuleze recunostinta romanilor. Dar un pic de contorizare cred ca nu ar strica.
Ponta nu a reusit sa puna la loc spitalele desfiintate de Boc (una dintre cheile de bolta ale mesajului cu ajutorul caruia USL a erodat PDL), TVA nu a revenit la nivelul de 19 procente, TVA la alimente nu a fost redusa, contributia la asigurari sociale a ramas la fel de mare (ca, de altfel, intregul sistem de fiscalizare a muncii), punctul de pensie nu este de 45 la suta, impozitul nu este progresiv, din milionul de locuri de munca in plus s-a ales praful (era pentru patru ani, dar tic-tac, tic-tac!), investitiile nu au explodat (dimpotriva, s-a taiat finantarea la proiecte de infrastructura).
Scolile nu au fost decomasate, cardul de credit pentru IMM-uri este tot o duma, de FMI si Banca Mondiala avem nevoie in continuare, pentru cele 16.000 de locuri noi in gradinite pana in 2016 nu s-a scris nici macar proiectul, functiile politice nu s-au limitat la ministri si secretari de stat, cadastrul este tot in aer, investitiile noi in turism sunt in continuare impozitate, nu
