Gheorghe Cojocaru: „Iniţiativa deschiderii unui muzeu al Sfatului Ţării a fost lansată cu mult timp în urmă…”

Gheorghe Cojocaru: „La împlinirea a 95 de ani de la realizarea Unirii teritoriului dintre Prut şi Nistru, dintre vechile hotare cu Austro-Ungaria şi Marea Neagră, cu statul român, se remarcă o creştere a interesului public faţă de acest eveniment istoric. O serie de manifestări ştiinţifice comemorative s-au desfăşurat în aceste zile şi se vor desfăşura în continuare în Chişinău şi la periferie, în stânga, dar şi în dreapta Prutului.”

Europa Liberă: Cum explicaţi acest interes faţă de un eveniment istoric care s-a produs aproape 100 de ani în urmă?

Gheorghe Cojocaru: „Ziua de 27 martie 1918, când Basarabia a revenit la spaţiul general românesc, este una din puţinele date remarcabile din istorie, cu o puternică încărcătură pozitivă, luminoasă, datorate energiei populare creatoare, voinţei unei clase politice curajoase, responsabile, şi profund ataşate sentimentului şi interesului naţional. 95 de ani în urmă, Basarabia îşi lua soarta în mâini şi îşi decidea destinul care nu putea fi decât unul şi acelaşi, împreună cu întreg poporul român. Revenirea sa acasă i-a asigurat încrederea în ziua de mâine, dobândirea unor drepturi naţionale şi democratice de care nu s-a bucurat până atunci, ca şi sentimentul de regăsire, într-o lume cu care împărtăşeşte din cele mai vechi timpuri aceleaşi tradiţii, aceeaşi credinţă, istorie şi limbă românească. Probabil, nevoia de a evoca şi omagia, de a descifra şi de a percepe începuturile şi orizonturile unui univers românesc comun, în condiţiile complicate de astăzi, se face tot mai prezentă în diverse medii din societatea actuală.”

Europa Liberă: Se putea face Unirea fără Sfatul Ţării?

Gheorghe Cojocaru: „Decizia de unire propriu-zisă a fost, după cum bine se ştie, opera