În acest documentar ne propunem să scoatem la lumină câteva informaţii inedite despre chestiunea rutieră în epoca interbelică în Valea Jiului: şcoala de şoferi, accidente auto, parcul auto, înfiinţarea de curse de autobuz, vânzări de maşini. Dar, să le luăm pe rând.

416 maşini&motociclete

În 1926, parcul auto al Văii Jiului era destul de sărăcăcios, ca să nu spunem aproape inexistent. În unele localităţi de-abia dacă exista vreo maşină. În această situaţie se afla Vulcanul. La 26 iulie 1926, notarul Vulcanului raportează primpretorului plasei Petroşeni „că automobile sau autobuze în comunele aparţinătoare Notariatului Vulcan nu sunt. Se află însă un autobuz în comuna Vulcan, care formează proprietatea numitului Popescu Traian, însă această maşină nu funcţionează din lipsa podului de la Iscroni şi din cauza drumului rău, aşa că această maşină în curând va fi dusă din Vulcan”. Tot în acest an, li se atrage atenţia proprietarilor de autobuze, „care transportă pasageri şi bagaj”, că „nu pot circula fără concesiunea de circulaţiune a Direcţiunii Generale P.T.T. şi a Direcţiunii judeţene de drumuri şi poduri.”

După cum veţi citi mai jos, în doi ani transportul se dezvoltă în Valea Jiului, apărând zeci de autovehicule şi autobuze.

Dintr-un tablou al autoturismelor înscrise la Prefectura judeţului Hunedoara aflăm din câte automobile (aici intrând şi… motocicletele) se compunea parcul automobilistic al judeţului Hunedoara la 27 septembrie 1928. Ei bine, pe şoselele judeţului Hunedoara circulau nici mai mult, nici mai puţin de 416 automobile cu număr de înmatriculare de Hunedoara.

Proprietarii acestora domiciliau în sate, oraşe, comune: Deva, Geoagiu, Cugir, Ilia, Orăştie, Brad, Simeria, Cristur, Hunedoara, Şibot şi Cugir (arondate în 1928 jud. Hunedoara), Haţeg, Toteşti, Lăpuşnic, Densuş, Sântămăria, Baia de Criş, Ludeşti, Crîsci