Duminică, 31 martie, Papa Francisc va oficia prima sa slujba de Înviere a Mântuitorului. În obişnuitul mesaj "Urbi et Orbi", Sanctitatea Sa va transmite gânduri de pace pentru lume, de convieţuire în armonie, la fel cum au făcut constant şi predecesorii săi.

După sărbătoarea Învierii la catolici, de sâmbătă noapte, pe 31 martie, Papa Francisc nu va face un anunţ care să zguduie lumea, însă va fi unul care va aduce linişte pentru credincioşii catolici.

Sărbătoarea Paştilor aminteşte în religia iudaică de eliberarea evreilor din Egipt (V.T., Iesirea, cap. 12, 42-51), prin minunile lui Moise, cel care a condus poporul ales prin pustiu şi a împărţit Marea Rosie. În credinţa creştină, evangheliştii Noului Testament vorbesc despre răstignirea, moartea şi învierea Mântuitorului în Ierusalim cu ocazia Paştilor evreilor (Matei, cap 27, 15), şi această este pentru cei care cred în Iisus Hristos cea mai importantă sărbătoare.

Însă cinstirea Învierii lui Hristos nu a fost rânduită de Biserica Veche pentru o dată fixă sau după o regulă unitara, valabila pentru toţi crestinii, prin care să se prăznuiască în toata lumea creştină, în acelaşi moment Pastele.

Hotărâre de Sinod

În primele secole ale erei noastre au fost diferite moduri prin care Paştele a fost sărbatorit, acesta a fost de altfel unul din motivele pentru care în anul 325, la Niceea, împaratul Constantin cel Mare a organizat primul Sinod Ecumenic al lumii creştine.

Părintii întruniţi atunci au combătut arianismul, au statuat mai multe reguli pentru doctrina creştină şi au decis ca data Paştilor să fie în prima duminică dupa luna plină ce urmează echinoctiului de primăvara, dar să nu pice în aceeaşi zi cu Paştele evreiesc, caz în care Paştele creştin va fi sărbătorit cu o săptămână mai târziu decât ziua evreilor.

Însă nici după Sinodul ecumenic nu a fost realizată pentru toată lum