de N. I. DOBRA
29 martie 2013 23:07
0 vizualizari
A-A+
Din motive independente de voinţa mea, scriu abia acum despre albumul cu grafică al artistului plastic Gheorghe Constantin Pârcălăboiu, apărut cu ceva timp în urmă la Editura InfoArt Media din Sibiu, graţie proiectului finanţat de Centrul Cultural Interetnic Transilvania şi Revista Transilvania. Este o lucrare frumoasă din toate punctele de vedere, sintetizând o parte importantă din creaţia moţului (n. 6 mai 1944, Brad), aclimatizat la Sibiu. În postfaţă, Dragoş Varga scrie adevărat: "(...) La aproape cinci decenii de carieră, Gheorghe Pârcălăboiu îmi pare a fi una din vocile distincte ale artei plastice româneşti, extrem de proteic, abordând dezinvolt teme şi subiecte dintre cele mai variate, tratate cu o meticulozitate şi cu un gust al detaliului destul de rare în arta românească contemporană. Fie că e vorba de subiecte erotice, religioase, mitologice sau de unele ocazionale, având în prim plan figura vreunei personalităţi a burgului (Hermann Oberth, Andrei Şaguna etc.), tratarea lor nu este niciodată convenţională. Tablourile sale sunt tot atâtea meditaţii asupra istoriei şi a mitologiei autohtone, dar şi asupra raporturilor dintre eu şi lume, oscilând tensionat între figurativ şi non-figurativ, între visul romantic şi proiecţiile coşmareşti ale suprarealiştilor, între nostalgia tradiţiei şi gustul modern pentru inovaţie, între metaforă şi parabolă (...)".
În afara zecilor de lucrări, albumul include şi fragmente din cronicile şi aprecierile semnate de-a lungul timpului de importanţi critici de artă, de la Olimpia Tudoran Ciungan, Rodica Irimie-Fota, Valentin Mureşan, Liviana Dan, la Adrian Popescu, Ion Itu, Negoiţă Irimie, Alexandru C. Lungu, Sorin Costină. Din cele câteva "gânduri" ale lui Gheorghe Pârcălăboiu, l-am reţinut pe cel din titlu, care îl caracterizează cel mai bine
