O ramasita din scheletul unui hibrid intre homo sapiens si omul de Neanderthal a fost gasita si analizata in Italia, o dovada in plus ca in trecutul nostru si chiar in ADN-ul nostru si-a facut loc si omul de Neanderthal.
Homo neanderthalensis a coexistat cu homo sapiens, omul modern, timp de mii de ani, in anumite parti ale Europei, disparand acum 30.000 de ani.
Insa iesirea sa din scena a lasat urme, analizele genetice indicand ca orice om modern din Europa sau Asia are intre 1 - 4% din ADN de la omul de Neanderthal. Pana acum, desi banuieli in acest sens au existat, dovezile nu au fost clare legat de existenta hibrizilor acestor doua specii.
Recentul raport, publicat in jurnalul Plos One, se concentreaza pe concluziile reiesite din analizarea unui fragment dintr-un schelet, recuperat in 1957 din Riparo Mezzena, o zona stancoasa din muntii Lessini, in nordul Italiei. Se crede ca aceasta fosila are circa 40.000 de ani.
Nascut de o femela Homo neanderthalensis
Cercetatorii au analizat ADN-ul mitocondrial, transmis intact de la mama la copil, reiesind ca apartine unuia dintre ultimii neanderthalieni. Totusi, o analiza si mai atenta a maxilarului, despre aceasta ramasita fiind vorba, a aratat ca, din punct de vedere al formei, este undeva intre omul modern si Homo neanderthalensis, o dovada in plus ca cele doua specii au interactionat chiar foarte intim.
Diferenta de baza dintre cele doua specii este lipsa si, respectiv, existenta barbiei, la omul modern. In cazul de fata deja se poate vorbi de asa ceva, chiar daca nu este la fel de dezvoltata ca in cazul lui Homo sapiens, dupa cum a explicat unul dintre autorii studiului, Silvana Condemi, antropolog la Universitatea Ai-Marseille, pentru Discovery.
Desi este nevoie de mai multe cercetari pentru argumentarea concluziei, pe baza analizei AD
