Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti investighează o reţea de 42 de medici şi laboranţi care ar fi fraudat bugetul de stat cu jumătate de milion de euro. Reţeaua funcţiona în felul următor: medicii prescriau reţete fictive, laboratoarele de analiză le prelua şi le decontau de la Casa Naţională de Asigurări pentru Sănătate. Mare parte din bani rămâneau la laboratoarele de analiză, iar medicii primeau un comision pentru reţetele false. Potrivit procurorilor, această reţea a falsificat peste 14.000 de reţete medicale. Parchetul mai arată că în acest caz au fost audiate 800 de persoane.
Fraudele din sistemul de sănătate sunt estimate la 2-300 de milioane de euro anual, iar pentru 2013 bugetul Ministerului Sănătăţii este unul de aproape 2 miliarde de euro.
În ultimele luni, procurorii au destructurat mai multe reţele de fraudare a bugetului de stat, vezi în text ce metode au folosit medicii pentru deturnarea fondurilor publice.
Reţeaua anchetată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti vizează o reţea de 42 de medici şi angajaţi ai unor laboratoare de analiză. Potrivit cercetărilor realizate de anchetatori, acestă reţea a fraudat bugetul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti cu 500.000 de euro.
Potrivit procurorilor, principala metodă de fraudare a fost decontarea unor analize medicale fictive. "Medicul de familie, sau medicul specialist emiteau bilete de trimitere fictive, în sensul că ar fi trimis la analize pacienţii din listele lor de pacienţi la laboratoarele de analiză. Acest lucru nu se întâmple. Laboratoarele de analiză prin angajaţi luau aceste bilete de trimitere fictive, făceau nişte buletine de analize fictive şi decontau aceste analize la CNAS", au precizat pentru gândul reprezentanţii parchetului.
În schimbul biletelor de trimitere fictive, medicii primeau un comision
