Şeful secţiei de istorie de la Muzeul „Casa Sfatului”, Stelian Coşuleţ (foto). ne-a declarat că şi în acest an, al optulea consecutiv, muzeografii din instituţia amintită vor face noi cercetări arheologice la situl istoric de la Cumidava. Cercetările sunt cu atât mai importante cu cât datele de acolo demonstrează continuitatea populaţiei dacice după cucerirea romană. Mai exact, aşa cum s-a mai scris, în acel sit a fost găsită o inscripţie dedicată mamei împăratului roman Alexandru Sever (222-235), o lespede dedicată împărătesei Iulia Mamaea, protectoarea castrelor. Inscripţia a fost realizată, spune istoricul Stelian Coşuleţ, „de Cohorta a şasea Cumidavensis, unitate militară care era formată din populaţia dacă supravieţuitoare războaielor”. Specificăm faptul că cohorta era o unitate militară care număra 500 de soldaţi.

Castrul Cumidava şi-a lut numele de la un polis dac

Situl arheologic de la Râşnov se află situat pe o terasă mijlocie din apropierea râului Bârsa, la aproximativ patru kilometri nord vest de oraşul Râşnov, la hotarul cu comuna Vulcan. Suprafaţa castrului, inclusiv zona şanţurilor, însumează două hectare.

Prima descriere relativ precisă a fortificaţiei romane la Râşnov a fost făcută încă din 1856 de către M.J. Ackner. Însă primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Mihail Macrea în anul 1939, chiar înaintea începerii celui de al doilea război mondial. Aşa cum am mai spus, datorită unei inscripţii din timpul împăratului Alexander Severus (222-235 d.Hr.) a fost identificată unitatea militară dislocată aici şi numele castrului roman: Cumidava. Castrul se pare că a preluat numele de la o aşezare dacă, amintită apoi între „oraşele strălucite ale Daciei” de către geograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului. Totuşi, istoricul Coşuleţ spune că polisul dacic Cumidava şi cetatea acestuia ar fi situate în altă parte