Potenţialul de investiţii în terenurile agricole din Europa de Est se bucură de tot mai multă atenţie. Informaţia a fost adusă în centrul atenţiei de organizaţii individuale de investiţii comerciale, în scopul unor demersuri de investiţii. Investiţiile iniţiale rapide din ultimul deceniu au determinat însă unele guverne să aplice moratorii cu privire la achiziţionarea de către străini a unor proprietăţi, în timp ce alte guverne dezbat punerea în aplicare a unor limitări, scrie revista lunară AgProfessional, într-un articol semnat de editorul Rich Keller. Oţarăîn care demersul privind investiţiile ar putea fi reluat în 2014 este România, dar puţine informaţii sunt puse la dispoziţie deşi România este membră a Uniunii Europene. Terenurile extrem de mici aflate în proprietatea unor fermieri reprezintă configuraţia principală a proprietăţii terenurilor şi un obstacol ce trebuie depăşit în scopul asocierii de ferme cu multe hectare, relevă autorul articolului. Într-o postare recentă pe blogul companiei poloneze Pulawy, de îngrăşăminte şi produse chimice, în principal azot, Hubert Kamola oferă o scurtă explicaţie a potenţialului de investiţii în terenuri agricole. Referitor la România, acesta notează că terenurile agricole ocupă aici 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,5 milioane de hectare de teren arabil. Datorită climatului temperat, este posibilă cultivarea unor diferite tipuri de plante. După retrocedarea drepturilor de proprietate, aproximativ 4,2 milioane de cetăţeni români au devenit proprietari de terenuri agricole. Se estimează că 3,8 milioane de ferme funcţionează pe 13,7 milioane de hectare, cu o medie de 2,34 hectare. Din păcate, se mai scrie pe blog, progresul automatizării şi al popularizării este lent. Prin urmare, 30% din forţa de muncă este angajată în sectorul agricol. De asemenea, potenţialul terenurilor, din care două treimi sunt foarte fertile, nu